Terapie cu laser de inalta intensitate

FOLOSIREA LASERULUI DE ÎNALTĂ INTENSITATE PE DIFERITE TIPURI DE PIELE
Pentru a măsura efectele expunerii la lumină asupra pielii umane, a fost creat, în 1975, un sistem de clasificare de către Thomas Fitzpatrick, MD, de la Harvard Medical School. Acesta se bazează atât de pe reacția la expunerea razelor solare cât și pe predispoziția genetică, corespunzând în linii mari cu cantitatea pigmentului numit melanină.

În general, cu cât există mai multă melanină în piele, cu atât pot fi absorbite mai multe radiații. Important nu este numai tipul pielii, ci și gradul de bronzare al pacientului la examinarea acestuia înainte de tratament.

Coeficientul de absorbție a melaninei scade exponențial odată cu creșterea lungimii de undă, ceea ce înseamnă că laserul cu 1064 nm este mai potrivit pentru atingerea straturilor mai adânci ale țesutului tratat (Macedo, 2000).
Cu toate acestea, tipurile de piele mai închise la culoare tot vor absorbi mai multă energie în straturile superficiale și sunt predispuse la supraîncălzire.